Auzim tot mai des de intoleranta la gluten, la lactoza sau alergii la nuci, alune si asa mai departe. Se poate intampla sa nu te simti chiar bine dupa ce consumi un anumit aliment, dar asta nu inseamna ca ai neaparat o alergie, ci o sensibilitate crescuta care se poate transforma in intoleranta. Afla cum se manifesta alergia si intoleranta alimentara, prin ce se diferentiaza si cum sa le minimizezi efectele:
Intoleranta alimentara apare atunci cand organismul tau nu poate digera un anumit aliment. Cauzele sunt diverse: lipsa unor enzime (in cazul intolerantei la lactoza sau gluten), sensibilitatea la aditivii alimentari sau chiar stresul. Se manifesta prin senzatie de greata, varsaturi, dureri la nivelul abdomenului (crampe), indigestie, diaree, senzatie de slabiciune.
Alte semne ale intolerantei alimentare sunt: balonarea, dificultati in a slabi sau a te ingrasa, migrene, probleme dermatologice (psoriazis, urticarie, acnee), sindrom de intestin iritabil, insomnii, boli reumatice si probleme de tranzit intestinal.
Atunci cand ingerezi un aliment la care esti sensibila, are loc o reactie inflamatorie cauzata de incapacitatea organismului de a digera alimentul si de a asimila nutrientii pe care ii contine, iar mucoasa intestinala ajunge sa fie afectata. In Romania, studiile arata ca 8 din 10 romani sufera de intoleranta alimentara de un anumit grad.
In cazul alergiilor alimentare, simptomele sunt mult mai grave: transpiratii abundente, umflaturi ale fetei si membrelor, mancarimi, dificultati in respiratie sau soc anafilactic.
Chiar daca ai intoleranta la un aliment, il poti consuma in cantitati foarte mici fara sa ai probleme. In cazul alergiei, chiar si o singura aluna poate provoca o reactie imediata si un soc organismului. O alta diferenta este ca alergia se manifesta imediat, iar intoleranta in cateva ore sau chiar zile (pana la 3). De aceea, poate fi usor neglijata si ca urmare, nediagnosticata si netratata.
Alergia la un aliment nu poate fi tratata; trebuie evitat complet consumul. In schimb, intoleranta poate fi „reversibila” daca, sub supravegherea unui medic, consumi in cantitati mici alimentul respectiv, pentru a-ti reobisnui organismul cu el. Totusi, nu este un procedeu cu efect garantat pentru toata lumea.
Majoritatea alergiilor alimentare sunt provocate de aditivii din mancare, alune, soia, crustacee, fructe de mare si peste, in timp ce aproximativ 90% dintre intolerante sunt declansate de gluten (continut in grau, secara, orez si orz), lactoza (ca urmare a unui deficit de enzima din mucoasa intestinala numita lactaza) si citrice. Alte alimente care pot cauza intoleranta alimentara: galbenusul de ou, drojdia, rosiile, ardeiul gras, fasolea verde, cacao.
Articol scris de,
Valentina Ciobanu
Brand & Marketing Manager
