Tot mai multe studii vorbesc despre organismul uman ca despre un superorganism, o suma uriasa de microorganisme ecologice care interactioneaza si depind unele de altele, asa cum descrie foarte pitoresc si microbiologul Kiran Krishnan: “paduri tropicale vorbitoare si umblatoare”.

Astazi va propun sa ne gandim la om ca la o comunitate de microbi, un vehicul pe care microorganismele lucrand in simbioza il controleaza in multe feluri: imunitar, metabolic, neuronal, regenerator. (1)

Cu alte cuvinte, daca distrugi doar cateva elemente de ecologie (piele – prin consum in exces de sapun antibacterian, intestin – antibiotice, etc) poti modifica toata comunicarea comunitatii de celule din care organismul nostru este format.

Tot ceea ce poate trai intr-un singur ecosistem se numeste flora, microbiom sau microbiota.

Inca din momentul nasterii si pe parcursul primului an de viata, flora bacteriana a copilului se specializeaza tot mai mult in urma contactului cu secretiile vaginale materne din momentul nasterii (daca nasterea a decurs natural), al consumului laptelui matern si al interactiunilor cu mediul inconjurator (tata, rude, personal sanitar).

Astfel va rezulta un profil bacterian unic specializat pentru piele, ochi, tract urinar, nas, gura, tub digestiv, format din multiple organisme si sisteme ecologice in interactiune, formare si specializare. (2)

In primele sase luni de viata, nu se poate spune despre sugar ca ar avea un sistem imunitar functional. Alaptarea naturala devine foarte importanta pentru ca laptele matern contine pe langa lipide, lactoza si oligozaharide cu structura complexa care urmeaza sa hraneasca milioane de specii de microbi ce vor face parte in viitor din microbiomul bebelusului.

In laptele matern exista si multi factori imunitari precum si specii de microbi cu rol benefic pentru organismul copilului. (3)

Printre factorii ce produc un microbiom slab diversificat la copil si mai apoi la adult enumeram: nasterea prin cezariana, lipsa alaptarii la san, expunerea la antibiotice, hrana poluata cu pesticide (despre efectele glifosatului in distrugerea microflorei si enteropatia glutemica exista studii) (5,6), procesul de digestie disfunctional, excesul de alcool sau alte tipuri de substante, excesul de clor si fluor in tratarea apei, solutiile pentru dezinfectia excesiva a mediului.

Din pacate, bacteriile au fost primii locuitori ai acestei planete si in continuare se regasesc peste tot in ecosistem. In lumea bacteriilor, cea mai acerba competitie este pentru spatiu. (4,5,6)

Efectele degradarii sau insuficientei dezvoltari a florei pot fi : imbatranirea prematura (7), slabirea sistemului imunitar printr-o insuficienta stimulare (6), alergii, infectii, cancer (8,9), obezitatea, sindromul metabolic, bolile cardiovasculare si psihice, depresia, autismul, alte boli autoimune si degenerative (10,11)

Toate bolile incep in intestin, spunea cu 2500 de ani in urma parintele medicinei Hippocrate. “Inflamatia” este elementul central care daca se cronicizeaza devenind sistemica si sta la baza unui intreg sistem de afectiuni degenerative.

Consumul de alimente inalt procesate si bogate in grasimi saturate, dulciuri, pesticide, antibiotice, exces de lactate, poluarea si radiatia electromagnetica este veriga de legatura dintre aparitia disbiozei intestinale, a intestinului hiper-permeabil, a cresterii in greutate si inflamatia sistemica. (13, 14)

Ar fi de amintit si faptul ca functionalitatea creierului, comportamentul si memoria pot fi influentate de microflora. (15)

Concluzia? Un organism sanatos este unul stimulat de o flora cat mai diversa.

Colostrul este prima secretie a glandei mamare produsa dupa nastere, diferentiindu-se de laptele matur deoarece are o concentratie mai mare de proteine, imunoglobuline, vitamine, minerale, bactericide (lactoferina, lizozima si lactoperoxidaza) si factori de crestere.

Utilizarea colostrului bovin pentru consumul uman a fost inregistrata de mai multi ani in alimente sau in terapii medicamentoase si au fost efectuate mai multe studii cu obiectivul de a evalua beneficiile sale in suplimentarea alimentelor umane.

Rezultatele indica imbunatatiri in cazurile de boli gastrointestinale, respiratorii, inflamatorii si de dezvoltare a oaselor, avand capacitati de modulare imunitara care pot fi utilizate in mentinerea sau imbunatatirea apararii gazdei in diferite conditii daunatoare sau expuneri ale sistemului imunitar.

Colostrul bovin pare, de asemenea, sa joace un rol in neutralizarea endotoxinelor, actionand specific impotriva multor agenti patogeni (16, 17). De asemenea protejeaza mucoasa bucala impotriva toxicitatii induse de chimioterapie. (18)

Pe tot parcursul consumului este important de asemenea sa respectam sezonalitatea fructelor si legumelor, sa reducem carnea grasa, produsele inalt rafinate cu adaosuri de coloranti si conservanti si mult mai important sa nu mancam tot timpul incercand sa pastram o perioada de minim 14 ore intre ultima masa si prima masa de a doua zi. Exista date stiintifice certe cum ca acest lucru ne prelungeste viata.

Life Impulse® Colostrum Organic ajuta la asimilarea nutrientilor ce favorizeaza cresterea nivelului de energie, asigura echilibrul sistemului imunitar, sustine sanatatea tractului digestiv si ajuta la refacerea tesuturilor nervoase, osoase si musculare.

Articol scris de Adina Cirjan – Terapeut Biofeedback & Formator de Consilieri de Stil de Viata Sanatos

Surse:

1. Arrieta MC, Stiemsma LT, Amenyogbe N, Brown EM, Finaly B, The intstinal microbiome in early life: health and
disease. Front Immunol. 2014;5:427. doi:103389/fimmu 2014.00427 (https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fimmu.2014.00427/full )/ 2.Chu DM, Ma J, Prince AL, Antony KM, Seferovic MD, Aagaard KM, Maturation of the infant microbiome
community structure and function acriss multiple body sites and in relation to mode of delivery. Nat Med.2017;
23(3): 314-326. doi:10.1038/nm.4. ( https://www.nature.com/articles/nm.4272?proof=t )/ 3.Bode L., Human milk oligosaccharides: Every baby nerds a sugar mama. Glicobiology 2012; 22(9):1147-1162.
doi: 10.1093/glycob/cws074 ( https://academic.oup.com/glycob/article/22/9/1147/1988076 )/ 4.Ravindran S. Inner Workings: Bacteria work together to survive Earth’s deprhs. Proc Natl Acad Sci USA. 2017;
115(5): 788-790. doi: 10.1073/pnas.1621079114 (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5135328// 5.Samsel A, Seneff S. Glyphosate, patways to modern disease II: Celiac sprue and gluten intolerance. Interdiscip
Toxicol. 2013; 6(4):159-184. doi: 10.2478/intox-2013-0026
(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3945755/ )/ 6.Carmen JA, Vlieger HR, Ver Steeg LI, Sneller VE, Robinson GW, Clinch-Jones CA, et al. A long-term toxicology
study on pigs fed a combined geneticaly modified (GM) soy and GM maize diet. J. Organic Syst. 2013; 8(1):38-53 (
https://www.organic-systems.org/journal/81/8106.pdf )/ 7.Dinan TG, Cryan JF. Gut instincts: microbiota as a key regulator of brain development, ageing and
neurodegeneration. J Phydiol. 2017; 595(2): 489-503.doi:10.1113/JP273106
(https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27641441/)/ 8.Bouskra D, Brezillon C, Berard M, Werts C, Verona R, Bonega IG, et al. Lymphoid tissue genesis induced by
commensals through NOD1 regulates intestinal homeostasis. Nature 2008; 456(7221): 507-510. doi:
10.1038/nature07450 (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18987631/ )/ 9.Sommer F, Bäckhed F, The gut microbiota – masters of host development and physiology. Nat Rew Microbiol
2013; 11:227-238. doi: 10.1038/nrmicro2974 ( https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23435359/ )/ 10.Kau Al, Ahern PP, Griffin NW, Goodman AL, Gordon JI, Human nutrition, the gut microbiome and the immune
system. Nature 2011; 474:327-336. doi: 10.1038/nature10213
(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3298082/ )/ 11.Foxman B, Goldberg D. Why the human microbiom project should motivate epidemiologists to learn ecology.
Epidemiology. 2010; 21(6): 757-759. doi: 10.1097/EDE.0b013e3181f4e1f9
(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3715124/ )/ 12.Mild KH, Mattaso MO, Hardell L, Bowman JD, Kundi M. Ocupational carcinogens: ELF MFs. Environ Health
Perspect 2005; 113(11):A726-A727. doi:10.1289/ehp. 113-1310936
(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1310936/ )/ 13.Goshal S, Witta J, Zhong J, de Villiers W, Eckhardt E. Chylomicrons promote intestinal absorbtion of
lipopolysaccharides. J Lipid Res 2009; 50(1): 90-97.doi:10.1194/jlr.M800156-JLR200
(https://www.jlr.org/content/50/1/90.full.pdf )/ 14.Yang JY, Kweon MN. The gut microbiotica: a key regulator of metabolic disease. BMB Rep. 2016; 49(10):
536-541. doi: 10.5483/bmbrep.2016.49.10.144 ( http://europepmc.org/article/med/27530685 )/ 15.Diaz Geuhtz R, Wang S, Anuar F, Quan Y, Bjorkholm B, Samuelsson A, et al. Normal Gut Microbiotica Modulates
Brain Development and Behavior. Proc Natl Acad Sci USA 2011; 108(7): 3047-3052. doi:10.1073/pnas.
1010529108 ( https://jneuroinflammation.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12974-019-1434-3 )/ 16.http://www.colostrumresearch.org/colostrum-info/how-does-it-work/ 17.https://www.scielo.br/scielo.php?pid=S0101-20612019000600355&script=sci_arttext/ 18.https://www.google.ro/search?client=safari&channel=iphone_bm&source=hp&ei=I2pXX6ehJs3olwSTmK_YBQ&q=translate&oq=tra&gs_lcp=ChFtb2JpbGUtZ3dzLXdpei1ocBABGAAyAggpMgIIADICCAAyAgguMgIILjICCAAyAggAMgIIAFDtFFjbGWDiJ2gAcAB4AIABY4gBjQKSAQEzmAEAoAEBsAEP&sclient=mobile-gws-wiz-hp