Somnul si regenerarea celulara au o stransa legatura. Atunci cand dormi, corpul tau trece printr-o serie de schimbari care permit odihna. Iar odihna este vitala pentru sanatatea ta generala.

Somnul permite creierului si corpului sa incetineasca, sa ia o pauza, si sa deruleze procese de recuperare, promovand o performanta fizica si mentala mai buna atat a doua zi, cat si pe termen lung.

Ce se intampla atunci cand nu dormi suficient? Ai insomnii, nu reusesti sa te odihnesti sau te trezesti des in timpul noptii.

Aceste procese fundamentale pe care creierul nostru le intreprinde in timpul somnului sunt scurtcircuitate. Astfel, gandirea, concentrarea, nivelul de energie si starea de spirit sunt afectate.

Ca urmare, este esential sa obtineti somnul de care aveti nevoie – sapte pana la noua ore pentru adulti si chiar mai mult pentru copii si adolescenti.

In acest sens, uleiurile esentiale iti pot oferi o usurare. Extrase din flori, frunze si alte parti ale plantei, uleiurile esentiale au o multime de calitati terapeutice.

Desi oamenii de stiinta inca nu au stabilit cum sau de ce aromoterapia ar putea ajuta la ameliorarea problemelor de somn, se crede ca inhalarea moleculelor de ulei esential (sau absorbirea uleiurilor esentiale prin piele) poate activa partile creierului implicate in controlul somnului.

Cercetarile preliminare arata insa ca anumite uleiuri esentiale pot ajuta la promovarea relaxarii si la incurajarea unui somn mai sanatos, calitativ si odihnitor.

Poti citi mai multe despre acest lucru, AICI.

Somnul si regenerarea celulara: cum functioneaza

Somnul este momentul de varf pentru ca organismul sa-si readuca hormonii la un nivel sanatos. Prin urmare, nu este surprinzator ca un somn adecvat dupa o interventie chirurgicala sau ca parte a recuperarii dupa o afectiune este o parte importanta a procesului de vindecare.

In timp ce dormim:

• corpul nostru repara tesuturile
• elimina deseurile metabolice acumulate pe parcursul zilei (prin procesul natural de detoxifiere)
• repara ADN-ul care a fost afectat de stresul oxidativ (cauzat de actiunea radicalilor liberi si care provoaca aparitia multor afectiuni cronice).

Vitamina C este un antioxidant puternic care combate stresul oxidativ. Poti citi mai multe despre actiunea ei AICI.

Tesuturile sunt create din celule stem si folosite ca o schela pentru tesut nou care il va inlocui pe cel care a fost deteriorat de stresul oxidativ din ziua precedenta. Practic, celulele noastre se regenereaza zilnic. Cele noi le inlocuiesc pe cele deteriorate pentru a ne mentine sanatatea.

Mai multe studii au sugerat ca aceleasi gene guverneaza atat ritmul circadian, cat si repararea tesuturilor. Genele BMAL1 si CLOCK, de exemplu, sunt cunoscute de mult timp deoarece controleaza diferite aspecte ale ritmului circadian.

Potrivit noilor studii, acestea sunt cruciale pentru diferentierea celulelor stem, care este o parte esentiala a repararii tesutulrilor.

Ritmul circadian se refera la schimbarile prin care trece organismul nostru la nivel fizic, mental si comportamental in cursul unei zile. Atunci cand ritmul circadian este tulburat, apar probleme ca insomniile, depresia sau asteniile de sezon.

Descopera mai multe despre ritmul circadian AICI.

Etapele somnului si importanta lor in regenerarea tesuturilor

In timpul somnului, treci prin patru pana la cinci cicluri de somn. Fiecare ciclu de somn este alcatuit din patru etape individuale de somn. Fiecare ciclu de somn dureaza intre 70 si 120 de minute.

Cele patru etape ale somnului sunt impartite in doua categorii: miscarea rapida a ochilor (REM) si somn non-REM. Aceste categorii sunt importante deoarece ceea ce se intampla in timpul somnului REM este diferit de ceea ce se intampla in fazele non-REM.

Primele trei etape ale somnului sunt compuse din activitate non-REM. Etapa 1 este scurta, reprezentand actul de a atipi si de a trece in somn. In Etapa 2, corpul si mintea incetinesc. Cel mai usor este sa fii trezit in aceste prime doua etape.

In etapa 3, cunoscuta si sub numele de somn profund, corpul se afla in modul de recuperare, incetinindu-si functiile si mai mult. In acelasi timp, activitatea generala a creierului incetineste.

A patra etapa este somnul REM. In perioadele REM, activitatea creierului revine la niveluri similare cu atunci cand esti treaz – ceea ce explica de ce REM este asociat cu cele mai intense vise.

In timp ce respiratia si ritmul cardiac cresc in timpul somnului REM, majoritatea muschilor sunt paralizati, ceea ce poate provoca un vis lucid (vezi fenomenul de sleep paralysis).

Somnul si regenerarea celulara: ce se intampla cu creierul si corpul tau in timpul somnului?

Fiecare parte a corpului experimenteaza schimbari notabile in timpul somnului. Dupa ce adormi, mii de neuroni din creier trec de la starea de veghe la starea de somn, trimitand semnale in tot corpul.

Desi rolul biologic al somnului inca nu este pe deplin inteles, cercetarile demonstreaza ca acesta intareste sistemul cardiovascular si imunitar si ajuta la reglarea metabolismului.

Ritmul cardiac incepe sa scada in timpul etapei 1 si atinge cel mai lent ritm in timpul etapei 3. Pe de alta parte, in timpul somnului REM, pulsul se accelereaza aproape la aceeasi frecventa ca atunci cand este treaz.

Muschii se relaxeaza treptat in fiecare etapa a somnului non-REM, iar producerea totala de energie a corpului scade. In timpul etapei REM, majoritatea muschilor sunt paralizati, in afara de muschii respiratori si oculari, care raman activi.

Cand sunt masurate in timpul somnului, undele cerebrale arata modele clare asociate cu fiecare etapa de somn. In primele parti ale somnului non-REM, undele cerebrale incetinesc considerabil; cu toate acestea, in Etapa 2 si Etapa 3, exista numeroase explozii rapide de activitate cerebrala.

In somnul REM, activitatea creierului se accelereaza, aratand tipuri semnificativ diferite de unde cerebrale.

Se crede ca somnul REM permite abilitati cognitive critice, inclusiv consolidarea memoriei, dar se crede ca somnul non-REM, chiar si cu activitate cerebrala redusa, joaca, de asemenea, un rol in facilitarea functiei adecvate a creierului.

Somnul si ceasul intern al corpului, sau ritmul circadian, joaca un rol important in reglarea productiei de numerosi hormoni, inclusiv:

• Melatonina, care ajuta la promovarea somnului
• Hormoni de crestere, care sustin dezvoltarea oaselor si muschilor, precum si metabolismul
• Cortizolul, care face parte din sistemul de raspuns la stres al organismului
• Leptina si grelina, care ajuta la controlul apetitului

Nivelurile hormonale fluctueaza in timpul diferitelor etape de somn, iar calitatea somnului poate afecta, de asemenea, productia de hormoni in timpul zilei.

Iata cateva dintre beneficiile unui somn odihnitor

Promoveaza o atitudine pozitiva

Atunci cand dormi, corpul si mintea voastra se pot concentra pe sarcini restauratoare si pot lua o pauza. Cand te trezesti dupa un somn bun, nivelurile hormonale, nivelul de energie si nivelul de stres au fost toate ajustate pentru un inceput mai pozitiv al zilei.

Depresia poate incetini procesul de recuperare si este mai frecventa la persoanele care dorm mai putin de sapte ore pe noapte. In timpul somnului, corpul este improspatat si mai pregatit sa faca fata provocarilor unei noi zile in loc sa se simta invins si stresat. Aceasta dispozitie pozitiva poate stimula rezultatele recuperarii.

Cercetari recente au indicat ca regenerarea tesuturilor este cheia unei vieti lungi si sanatoase

Procesul de imbatranire are loc ca urmare a defalcarii regenerarii tisulare. Boli precum bolile de inima apar atunci cand nu mai putem regenera tesuturile cardiovasculare, in timp ce cancerul apare atunci cand ADN-ul nu mai poate fi reparat.

In mod clar, este esential ca celulele noastre sa aiba timp sa reconstruiasca atat ADN-ul deteriorat, cat si tesuturile deteriorate. Somnul pare sa fie momentul respectiv, cu o multime de beneficii pentru sanatatea noastra fizica si psihica.

Aceasta legatura intre somn si regenerarea celulara ajuta la explicarea relatiei de mult cunoscuta dintre somn si riscul de imbolnavire. Oamenii care nu dorm suficient sunt expusi unui risc mai mare de boli, de la diabet la boli de inima pana la boala Alzheimer. Toate acestea pot fi legate direct de deteriorarea nereparata a tesuturilor si organelor.

Desi nu exista nicio modalitate de a forta somnul, puteti aplica urmatoarele masuri:

• Luati un supliment de melatonina inainte de culcare
• Opriti televizoarele, smartphone-urile si alte ecrane, deoarece s-a descoperit ca lumina albastra impiedica organismul sa produca hormoni importanti ai somnului
• Du-te la culcare si trezeste-te la aceeasi ora in fiecare zi, astfel incat creierul tau sa poata avea un program
• Evitati activitatile stresante sau cititul inainte de culcare
• Luati draperii opace sau alte perdele groase pentru a impiedica lumina naturala sa va perturbe ciclurile de somn
• Utilizati un ceas cu alarma cu lumini incorporate pentru a simula rasaritul si pentru a va ajuta sa va treziti mai usor.

ATENTIE!

Hipersomnia este o afectiune marcata de prea mult somn. Persoanele cu hipersomnie au adesea somnolenta excesiva in timpul zilei.

Studiile indica faptul ca hipersomnia este asociata cu modificari ale modului in care te odihnesti, cum ar fi o reducere a somnului profund si o crestere a somnului NON-REM, ceea ce poate afecta calitatea generala a somnului. Daca crezi ca suferi de hipersomnie, apeleaza la sfatul unui specialist.

Iti recomandam:

Sleep&Calm cu Melatonina te ajuta sa te relaxezi, sa adormi mai repede si sa ai un somn mai linistit datorita formulei cu actiune rapida pe baza de melatonina si suc concentrat de visine. In plus, acest produs vegetarian inlatura insomnia si efectele negative ale stresului.

NADH PLUS – 20mg, ajuta la imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare. Este eficient pentru oamenii care trec prin perioade stresante sau aglomerate, deoarece imbunatateste performanta cognitiva. Produce energie in toate celulele organismului.

Articol scris de,
Andreea Corneanu – Content Marketing